296 PARABOLELE LUI IISUS ajuta să ştim cum se construia o fundaţie pe vremea lui Iisus? (citând, de pildă, din Vitruviu)?1 Dar făcliile ( lampadas ) din Parabola celor zece fecioare? Sunt ele torţe (din lemn), sau o specie de opaiţ (din lut sau metal, cu fitil)? Iar petrecerea despre care se vorbeşte unde are loc? La părinţii miresei, sau în casa mirelui? Şi fecioarele cine sunt? Escorta fetei, sau cameristele băiatului?2 Nu e clar nici dacă cele două grupe de copii care nu reuşesc să se joace împreună (Parabola copiilor din pieţe) sunt suficient de bine definite. Gmpa veselă e alcătuită din băieţi, iar cea tristă din fete? Sau avem de-a face cu o massă omogenă, ca să fie plauzibilă comparaţia cu „neamul acesta"3? Aceeaşi parabolă pune delicate probleme de „fiziologie mistică", şi nu de azi, de ieri! Dacă Iisus mănâncă şi bea, cum vom rezolva teologic problema digestiei sacre? Sf. Irineu nu se sfieşte să o califice drept semn al „umanităţii" hristice. Tertullian e contra. Clement din Alexandria încearcă să concilieze cele două poziţii, arătând că, în cazul lui Iisus, trebuie să ne imaginăm un fel de combustie spontană care distruge fără reziduuri hrana asimilată.4 Comoara ascunsă în ţarină stârneşte complicate dileme juridice. Găsitoml comorii dă de ea umblând pe un teren care nu-i aparţinea. Mai întâi: ce căuta acolo? Era un oarecare lucrător agricol pe tarlaua 1. Cf. R. Zimmermann, Kompendium..., ed. cit., p. 94. 2. Cf. Pentru întreaga discuţie, cf. Klyne R. Snodgrass, Stories with Intent. . ., ed. cit., pp. 512 şi urm. 3. Cf. Peter Miiller, „Vom misslingenden Spiel (Von der spielenden Kindern)", în R. Zimmermann, Kompendium..., ed. cit., p. 103. 4 Cf. ibidem, p. 109.