Il8 PARABOLELE LUI IISUS parabolă anti-război, utilizabilă pentru o mai bună înţelegere a războiului din Iraq. (Stăpânul viei fiind o metaforă a cotropitorilor americani.)1 înainte de a încerca o lectură proprie a parabolei, vom aminti alte trei interpretări care, spre deosebire de cele menţionate adineaori, se apleacă asupra textului cu ceva mai multă responsabilitate hermeneutică, chiar dacă, din punctul nostm de vedere, abuzează şi ele, uneori, de virtuţile ingeniozităţii. Pentru Paul Ricoeur, de pildă, Parabola lucrătorilor nevrednici ai viei trebuie văzută în strânsă legătură cu Parabola semănătorului. în amândouă e vorba de „roade" obţinute ca efect al unei însămânţări divine, respectiv de obstacolele care le pot împiedica să ajungă la destinaţia lor legitimă. Ricoeur constată că în loc să trimită „stăpânului" recolta cerută, lucrătorii tocmiţi îi trimit corpul mort al câte unui mesager. Concluzie: există o conexiune inversă între „rod" şi „viaţă". între Cuvânt şi trup. Pentru ca cel dintâi să se afirme, trebuie ca cel de-al doilea să se stingă. Iar afirmarea celui dintâi e tomna cu recunoaşterea lui Iisus ca fiind Hristos.2 Demonstraţia e de o ispititoare fineţe, dar forţează în mod arbitrar (şi inexplicabil) textul analizat. în realitate, proprietarul viei nu capătă rodul în locul mesagerilor sacrificaţi: nu capătă nimic. Sacrificiul trimişilor nu are ca rezultat livrarea recoltei. 1. R.CX Ford, Thelraqi Conflict and a Parable of Jesus, Constellation: http://www.tepc.org/resources/constellation, apud Tania Oldenburg, op. cit., p. 363. 2. Cf. Paul Ricoeur, „The Bible and the Imagination", în H.D. Benz (ed.), Tije Bible as a Document of the University, Scholars Press, Chico, 1981, pp. 59, 65, 66, 68.